Carbohidraţii, deseori etichetaţi ca principali vinovaţi pentru îngrășare, sunt de fapt macronutrienţi vitali, alături de proteine și grăsimi. Ei constituie coloana vertebrală energetică a organismului.

Mit: Carbohidraţii îngrașă.

Carbohidraţii sunt sursa principală de combustibil a corpului nostru, dar, în același timp, mai mult decât atât. Ei sunt responsabili de reglarea metabolismului glicemiei (nivelul de zahăr din sânge) și pentru modul în care organismul răspunde la insulină, un hormon esenţial pentru procesarea zahărului. Carbohidraţii joacă un rol și în metabolismul grăsimilor sau în fermentaţie. Când mâncăm, sistemul nostru digestiv transformă carbohidraţii din alimente în glucoză, „combustibilul” celulelor noastre. Atunci când producem mai multă glucoză decât putem utiliza imediat, organismul nostru o stochează în ficat și în mușchi, pentru a fi folosită când avem nevoie de un impuls energetic.

„Carbohidraţi” este o denumire generală pentru zaharuri, amidon și fibre, care pot fi găsite în fructe, legume și cereale. Însă nu toţi carbohidraţii sunt la fel – de aici și discuţia despre carbohidraţi „buni” și „răi”. De exemplu, piersicile au mai multe zaharuri și o cantitate mică de fibre, în coajă, cartofii au mult amidon și puţine fibre, tot în coajă, în timp ce broccoli este predominant format din fibre și conţine doar puţin amidon. Fibrele, care se regăsesc în majoritatea plantelor, sunt adesea asociate cu carbohidraţii „buni”. Pe de altă parte, alimentele ultraprocesate, precum unele dulciuri, deși sunt surse de carbohidraţi, sunt de obicei bogate în zaharuri și amidon, dar lipsite de beneficiile fibrelor, fiind adesea clasificate drept carbohidraţi „răi”.

Carbohidraţi buni și carbohidraţi dăunători

Amidonul este metabolizat în organism și redus la glucoză (dacă ţinem în gură o felie de pâine, sub acţiunea alfa-amilazei, amidonul din boabele de grâu se descompune în glucoză). Nimic rău până în acest punct. Problema apare când glucoza în exces este depozitată în ficat și în mușchi și, ulterior, transformată în grăsime abdominală, după ce depozitele din ficat și mușchi devin suprasaturate.

Fructele sunt în mod natural metabolizate în principal în fructoză, dar pot conţine și glucoză, în timp ce multe produse rafinate, ultraprocesate, pot conţine siropuri cu conţinut ridicat de fructoză. În timp ce glucoza poate fi folosită direct de organism pentru energie, fructoza este prelucrată în ficat. În cantităţi mari, fructoza poate contribui la depunerea de grăsime abdominală. Gândiţi-vă că zahărul alb sau brun este de fapt sucroză, adică o moleculă de glucoză și una de fructoză!

Vestea bună este că fibrele nu sunt transformate în glucoză, ci călătoresc prin intestinul nostru nemodificate, îndeplinind un rol important în stimularea digestiei, în menţinerea unui tranzit intestinal sănătos și în păstrarea microbiomului intestinal în parametri normali.

Simplu și nociv, complex și benefic

Carbohidraţii se împart în simpli și complecși. Carbohidraţii simpli provoacă o creștere bruscă a glicemiei, care duce la secreţie de insulină și, ulterior, la o prăbușire a glicemiei, urmată de nevoia de a mânca din nou ceva dulce pentru a remedia starea de rău percepută. Astfel, zaharurile rafinate (dulciurile, produsele de patiserie și panificaţie, băuturile carbogazoase sau sucurile de fructe, mierea, zahărul alb sau brun, îngheţata, ciocolata etc.) sunt digerate mai rapid decât carbohidraţii complecși și sunt implicate în creșterea în greutate și în dezvoltarea bolilor de metabolism.

În schimb, carbohidraţii complecși includ zaharuri pe care le găsim în multe alimente sănătoase. Acestea sunt digerate mai lent de corpul nostru și ne fac să ne simţim sătui o perioadă mai lungă. În plus, ajută la menţinerea unui echilibru sănătos al bacteriilor din intestine (au proprietăţi prebiotice). Printre sursele de carbohidraţi complecși se numără fructele (consumate cu tot cu coajă), legumele, salatele, cerealele integrale și orezul brun.

O alimentaţie sănătoasă pentru adulţi ar trebui să includă zilnic între 45% și 65% carbohidraţi, echivalentul a 200 până la 300 g/zi, dintre care aproximativ 30 g de fibre, deoarece acestea reduc riscul de boli coronariene, accidente vasculare cerebrale și probleme digestive.

În concluzie, carbohidraţii complecși sunt aliaţii noștri pentru o sănătate optimă: ne ajută să ne simţim sătui mai mult timp, evitând gustările nesănătoase și oscilaţiile glicemiei. Pe de altă parte, carbohidraţii simpli, precum cei din pâinea albă, din sucuri, din produsele de patiserie și din alte alimente ultraprocesate, sunt de evitat dincolo de cantităţi mici, pentru că sunt mai puţin hrănitori și cresc riscul de obezitate. Iar aceasta ne predispune la afecţiuni grave, precum bolile de inimă sau diabetul. Mizează pe o alimentaţie echilibrată, cu conţinut predominant de carbohidraţi complecși și ţine la distanţă atât kilogramele, cât și bolile asociate obezităţii!

_{Articolul este o republicare de pe site-ul Semnele Timpului.}

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!

Nume *

Email *

Telefon *

Trimite