Sfârșitul anului este o perioadă așteptată de către toți oamenii. Unii pentru că vor să dea uitării eșecurile anterioare și speră ca noul an să-i propulseze înainte. Alții vor să intre în febra bilanțurilor calculând toate reușitele din ultimele 365 de zile. Pentru alții este o perioadă de descătușare, de relaxare și ieșire din rutină. Mulți dintre aceștia se regăsesc mai apoi pe culoarele aeroporturilor, în mașini personale sau trenuri care-i poartă înspre destinații mai mult sau mai puțin exotice.

Totuși, această fâșie de timp a căpătat conotațiile de liniștire datorită unui eveniment sau mai bine zis a unei date: 25 decembrie. În jurul sărbătorii Crăciunului s-a construit mai târziu acest edificiu al destinderii, al optimizării mentale și fizice, al relațiilor de familie întărite prin activități plăcute. Odată cu trecerea timpului și schimbarea mentalităților aspectul sacru s-a diminuat constant, fiind înlocuit în primul rând de îngrijirea nevoilor personale.

Pentru o categorie a credincioșilor luna decembrie seamănă cu o declarație de război. Cu cât se apropie mai repede data celebrată, se scot din arhive arsenalele retorice, prăvălite mai apoi fie în discuții personale, fie în postări pe social media, căutând să explice, an după an, cum nașterea Mântuitorului nu s-a petrecut în data notată în calendarele bisericilor tradiționale.

Putem găsi sinceritate în intențiile acelora care simt că demnitatea credinței este diminuată de minciuna pioasă împodobită de tradițiile milenare. Este un secret știut de toată lumea și susținut de studiul istoricilor că între evenimentul real și decizia eclesială de a-l celebra se cască prăpastia câtorva secole.

Iar aceste atacuri la baionetă pot crea diverse reacții. Una ar fi cea de contraatac sau cel puțin de respingere, pentru că se atinge un punct important, poate mai mult emoțional decât doctrinal, în cazul celor crescuți în acea tradiție. Un canal este bruiat, dacă nu închis din cauza acestor repetate înțepături. Pentru marea majoritate, cei care nu găsesc familiaritate în nicio biserică, acestea par irelevante, fără acoperire în felul în care înțeleg spiritualitatea.

Ar trebui să ne punem în fața faptului împlinit. Crăciunul, cel din 25 decembrie, se prea poate să fie departe de realitatea istorică a unei nașteri petrecute, mai degrabă din primăvară sau toamnă, după cum propun istoricii, dar în același timp a căpătat greutatea unui timp sacru care este privit de toți ca fiind ceva special. Credincioșii tradiționali rămân la interpretarea puternic religioasă. Cei seculari văd în acest timp unul de refacere personală și împlinire familială.

În loc să ne consumăm energiile în bătălii, antagonizând și tulburând, poate o altă strategie ar fi mai folositoare. Privind la apostolul Pavel, unul dintre cei mai de succes apostoli, avem un exemplu. El mărturisește, într-o faimoasă parafrază de mai târziu: ,,cu iudeul m-am făcut iudeu, cu grecul m-am făcut grec.” (1 Corinteni 9.19-22).

Asta nu înseamnă că de acum înainte ar trebui să privim Crăciunul la fel ca ceilalți – nici ca o mare serbare religioasă, nici ca un timp liber prelungit pe care să-l folosesc pentru interesul meu propriu. Ci ca pe o poartă. Sau mai degrabă ca pe o masă. În loc să ne concentrăm pe lucrurile care ne despart, să readucem înainte Acel lucru care ar trebui să ne unească.

Până la urmă Crăciunul, în forma sa inițială asta sărbătoarea: Iată semnul după care-L veţi cunoaşte: veţi găsi un prunc înfăşat în scutece şi culcat într-o iesle.” (Luca 2.12). Fiul lui Dumnezeu, Prințul păcii, captiv în trupul unui bebeluș, legănat în brațele unei tinere evreice, într-un staul la marginea unui sat. E vorba despre o mână întinsă, a Cerului către pământ.

E vorba și despre simplitate. E fascinant că în primă fază, adevărul mântuirii e relevat “în afara bisericii”. Peste câteva zile când Isus e dus în templu să fie circumcis, ochii specialiștilor în Scripturi sunt orbi față de acea minune, afară de doi bătrâni profeți. Dar aici, în câmp, păstorii văd semnul corului, iar mai târziu, tot în afara bisericii, într-o casă particulară, magii îl descoperă pe prunc.

Ce înseamnă asta? Că putem scăpa Crăciunul de formalism și pompă, de planuri de ski sau petreceri. Ar trebui să învățăm să readucem simplitatea și uimirea pe care a adus-o acest act al smereniei. Să dăm la o parte fundele, hârtia viu colorată, cutia și să ne uităm la cadou. Nu cel mai sofisticat gadget, nu ceva care ne ia ochii prin strălucirea sa.

Mai târziu, îl găsim pe Isus mai degrabă în cocioabe decât în palate. Stând de vorbă cu fel de fel de oameni, cântărind ce au de spus și propunând ceva mai bun. Mai niciodată prin efecte speciale și reacții exagerate. Ci mergând de la inimă la inimă, frângând pâinea și bând vinul împreună cu fiecare, ucenic sau inamic, căutând să-i vorbească despre Împărăția de unde venea.

Acesta poate fi Crăciunul ca masă. În care să folosim ocaziile care ne apar înaintea noastră nu pentru a scoate sabia, ci a întinde mâna. Conversând despre probleme și lipsuri, mângâieri și așteptări. Toate care cresc la umbra ieslei în care a fost așezat Isus. Aceste lucruri le poate înțelege oricine, cel care cunoaște calendarul religios pe de rost și cel care niciodată n-a pășit într-o biserică. Durerile oamenilor sunt comune tuturor.

Întorși la simplitatea Bibliei vedem splendoarea tabloului și puterea sa de atracție. Cei ce vorbesc sunt simpli martori, care au înțeles ca într-o oglindă murdărită ce slavă s-a desfășurat în acel loc umil. Și nu caută decât să-L aducă înapoi pe Christos, nu în cadrul unei sărbători instituite de om, ci în conversații care poate în alte zile n-ar fi putut fi rostite. Și asta este adevărata semnificație a nașterii Mântuitorului, deschiderea unui loc în care Cerul și Pământul să poată sta de vorbă, ascultând, mângâind și oferind speranța unor zile mai bune aduse de Cel care acum e vestit ca un simplu copilaș.

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!

Nume *

Email *

Telefon *

Trimite