fbpx
Din Biblie

Lucruri care „Trebuie“ să se întâmple

By

       Cea mai minunată senzație de siguranță și pace o poate simți un om atunci când Cel ce controlează atât Universul de necuprins, cât și lumea noastră mică, trage cortina viitorului, divulgă câte ceva dintre lucrurile care vor avea loc și totodată te îndeamnă să nu te temi. Dar totuși, pare a fi o ruptură de sens în cele afirmate: dacă Dumnezeu controlează totul, dacă El este liderul Universului care are puterea de a aproba și totodată de a respinge tot ceea ce dorește, de ce aceste lucruri teribile mai TREBUIE să se întâmple?

Poate că este totuși și o notă pe care El, nu o forțează, Creatorului ființelor denumite și agenți morali liberi, care trăiesc potrivit consecințelor propriilor alegeri.

Poate că faptul că în omnisciența Sa poate vedea viitorul și chiar alege să îl împărtășească celor apropiați Lui, nu înseamnă altceva decât că doar deschide agenda „stăpânitorului lumii acesteia“ și o împărtășește celor dragi lui cu scop de informare, consolare și asigurare a faptului că El încă se mai află la cârma Universului.

Aruncând o privire pe paginile istoriei, Îl putem vedea pe Isus Hristos discutând cu ucenicii Săi despre războiul ce bătea la ușa Ierusalimului.

Astfel că, prin prisma evenimentelor din imediata apropiere a folosit prilejul pentru a le face cunoscute frânturi din viitor, însă, mai mult decât a le indica evenimente precise, El doar le-a transmis asigurarea care să le consolideze credința: „ Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie. Vedeţi să nu vă neliniştiţi, căci aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar încă nu va fi sfârşitul.“ NTLR.

O întrebare care inevitabil apare in acest context este „bine! bine, dar ce ar trebui să facem?“ Răspunsul îl avem deja tot pe paginile Scripturii, și încă un răspuns care corectează până și întrebarea. Mai mult decât ce ar trebui să facem, ar trebui să ne întrebăm CUM ar trebui să fim: „Deci, fiindcă toate aceste lucruri au să se strice, ce fel de oameni ar trebui să fiți voi, printr-o purtare sfântă și evlaviaosă, așteptând și grăbind venirea zilei lui Dumnezeu…“ (2 Petru 3:11). Așadar, dacă lucrurile care trebuie să se întâmple se traduc prin oprimare a libertății, groază, panică, dictatură malefică, crime imprevizibile și odioase, amenințări cu arme nucleare și decizii reprobabile luate la cel mai înalt nivel de guvernare, poate însemna oare că ziua aceea a fost grăbită, sau ce mai așteptăm? În acest context noi ce fel de oameni suntem?

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!