fbpx
De zi cu zi

Scânteia inconștienței

By

Uneori e greu de închipuit cum un dezastru de proporții se poate isca, în aparență, din nimic. Ai fi chiar surprins să afli cauza infimă ce se ascunde în spatele unui iad dezlănțuit. Poate fi vorba de o imprudență umană, poate o împrejurare nefastă, prea puțin mai contează acest aspect odată declanșat un incendiu, mai ales că de multe ori totul poate porni doar de la o scânteie.

Așa începe tragica poveste din Hudești, satul Alba, la un depozit de furaje. O simplă scânteie a unui stâlp de iluminat stradal a declanșat un infern inimaginabil de flăcări în acel depozit, văpaie care a carbonizat tot ce i-a stat în cale.

După mai bine de șase ore de implicare asiduă, luptă cu flăcările și riscuri asumate din partea unei echipe de 15 pompieri militari, plus voluntarii care și-au unit forțele cu aceștia în combaterea calamității, totul părea restabilit[1]. Însă, nu la fel ca înainte.

O pagubă de cel puțin 15 tone de furaje, eforturi supraomenești, valuri de energie, resurse consumate și spaime serioase, toate acestea nu pot contrabalansa acea cauză neînsemnată – o scânteie.

Poate că tot o scânteie a condus și la sfârșitul tragic a mai bine de un miliard de animale în incendiile din Australia în 2020 și, potrivit NASA[2], la norul de fum care a făcut ocolul planetei. Și poate că tot o scânteie a condus la nenumăratele războaie ce s-au dovedit a fi cea mai proastă invenție a tuturor timpurilor.
Dar de ce vorbim despre războaie? Pentru că de fiecare dată sunt declanșate tot de o simplă scânteie de violență, poate verbală, poate imaginară. Poate că o scânteie de invidie este de multe ori cauza unei rivalități de proporții sau poate chiar o vorbă necumpătată, scăpărată într-un moment de inconștiență.

Unii oameni deștepți cunosc niște secrete de finețe pe plan relațional: există victorii care înjosesc și înfrângeri care înalță. De aceea, unele lupte ai face bine să le pierzi.

Chiar dacă ești o persoană religioasă sau nu, există un manual de bună conduită, tradus în toate limbile de pe glob, care oferă soluții, lecții și sfaturi în toate aspectele relaționale. Astfel, în epistola sa din Noul Testament, apostolul Iacov, autor al cărții care-i poartă numele, abordează acest subiect, referindu-se la prudența vorbelor rostite. El atrage atenția asupra unui pericol de proporții ce poate fi declanșat cu aceeași ușurință incredibilă ca și un incendiu – scânteia inconștienței verbale. Iacov asociază limba, într-o exprimare metaforică, și anume „acest mic mădular”, cu sursa care aprinde o mare pădure, atunci când cuvintele ne scapă de sub control.
Poate că uneori regretăm unele vorbe scăpate sau rostite în grabă, însă efectul lor nu mai poate fi retras, cu adevărat, niciodată. Lozinca „îmi retrag cuvintele” nu anulează și convingerea care le-a însoțit atunci când au fost rostite. Aparențele adesea pot înșela atunci când cineva îți transmite că te-a iertat, dar nimeni niciodată nu îți poate garanta că nu își va mai aduce aminte de ele și că în acel moment nu va mai simți durere.

Data viitoare când ți se pare că ești provocat, amintește-ți că ai dreptul la autocontrol și respect de sine, ai superputerea de a evita un război. „Mai bine gândești de zece ori ce vrei să spui o dată, decât să spui de zece ori ce ai gândit o singură dată”, acesta este un principiu care poate funcționa cu succes atunci când presimți că unele vorbe pot să doară. Doar balaurii scot flăcări pe gură, nu ființele cu rațiune, suflet și capacitatea de a îngriji relații, de a se exprima cu emoție și afecțiune atunci când situația o cere.

Uneori e greu de închipuit cum un dezastru de proporții se poate isca, în aparență, din nimic. Există în viață două tipuri de probleme: cele naturale, care își au timpul lor și nu pot fi evitate, adevăratele probleme ale vieții, și cele făurite de oamenii impulsivi, temperamentali, problemele create de cei insensibili, care nu țin cont de efectele vorbelor și ale acțiunilor lor, generatorii de scântei.

Mai bine să pierzi în fața acestora, cu o aparentă înfrângere, dar cu demnitatea și maturitatea de a călca scânteia în picioare. Abia atunci poți spune că ai obținut o adevărată victorie împotriva unui potențial război. Abia atunci poți simți adevărata satisfacție, puterea și privilegiul de a fi tu acela care deține controlul asupra situației, nu a cădea pradă celor care îți comandă starea de spirit, pentru că există victorii care înjosesc și înfrângeri care înalță. De aceea, unele lupte ai face bine să le pierzi. Abraham Lincoln, afirma: „Nu îmi distrug eu oare dușmanii atunci când îi transform în prieteni?”

1. https://www.ziarebotosani.ro/local/incendiu-la-un-depozit-de-furaje-din-hudesti-stins-dupa-sase-ore
2. https://ziaristii.com/fumul-incendiilor-din-australia-acopera-terra-nasa-ajuns-stratosfera-poate-afecta-atmosfera-globala-probleme-si-cu-tenisul-de-la-australian-open/

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!