Omul, cât trăiește, învață. Este o vorbă pe care o știm cu toții. Iar în viață, de la vârste fragede până la bătrânețe învățăm diverse lucruri, lucruri care se împart în două categorii: lucruri bune și lucruri rele. Dacă te gândești că există și o a treia categorie, și anume lucruri neutre, te provoc să enumeri trei lucruri neutre învățate în viață. Apoi gândește-te la rodul, la rezultatul fiecărui lucru din cele trei catwgorii și vei observa că vor duce la un rezultat, un final, o situație care este, fie bună, fie rea; chiar dacă este vorba despre lucruri simple.

Probabil deja de întrebi care este școala această, în cadrul căreia amânăm examenul. Sau, mai bine spus, școala în cadrul căreia credem că avem la dispoziție oricât de mult timp să ne pregătim. Din păcate, considerăm că, doar pentru că trece timpul, este ca și cum am primi o garanție că devenim din ce în ce mai pregătiți pentru un fel de examen final.

Viața! Viața este această școală, la finalul căreia mulți dintre noi, conștient sau nu, ne dorim să fim  pregătiți din diverse puncte de vedere: să fim considerați credincioși lui Dumnezeu, să fi făcut suficiente fapte bune, să fi lăsat un impact pozitiv în societate în urmă noastră, să fi aranjat copiii și nepoții, în așa fel încât să nu le lipsească masă, casa și mașină, să fi fost împlinit cu tipul de activitate desfășurat zilnic etc.

Privim la finalul vieții ca la examenul final. Trăim fiecare zi ca pe o acumulare de cunoștințe, ca pe o lecție care ne învață cum să încheiem cu succes viața pe acest pământ și durerea cea mai mare este că plasăm aplicabilitatea lecțiilor practice undeva în viitor.

Repet, durerea cea mai mare este că luăm în calcul să aplicăm lecțiile învățate astăzi undeva în viitorul îndepărtat. Unii de următoarea zi de luni, alții de luna viitoare, alții de anul viitor, alții la bătrânețe și alții nici ei nu știu, desfășirându-și existență după principiul ”lasă ce văd eu, momentan am altele…”

Atunci când crezi că ai timp, te întinzi cu rezolvarea problemelor și cu aplicațiile practice pe toată perioada pe care știi că o ai la dispoziție. De exemplu, dacă vrei să slăbești, pentru că mergi la mare peste șase luni, atunci vei începe să mergi la sala de sport și  te vei strădui să ajungi în șase luni la rezultatul propus. Dacă ai ști că mergi la mare peste o lună, probabil că abia dacă vei mai mânca ceva, ca să poți ajunge la rezultatele dorite într-o lună.

Așa este și în viață. Auzim despre un lucru bun, care, dacă l-am aplica, ne-ar îmbunătăți relația cu ceilalți, dar nu îl aplicăm imediat, pentru că ni se pare că avem timp la dispoziție. Sau învățăm că, dacă schimbăm ceva la obiceiurile noastre zilnice, am putea ajunge să fim niște soți/ prieteni/ părinți/ vecini/ rude mai bune, dar nu le aplicăm acum, pentru că ni se pare că mai avem timp…

Și, astfel, timpul avut la dispoziție se transformă din aliat în dușman. Vedem viața ca pe o școală în care învățăm cât timp vrem să învățăm, chiar și 70 de ani, dacă e cazul, și putem să aplicăm totul la final, când vine examenul și, în felul acesta, credem că suntem absolvenți de succes ai vieții.

Se întâmplă să aflăm din diverse surse despre ceva ce putem face mai bine și nu o facem pentru că ni se pare că mai avem timp. Dar te întreb: De unde știi cât timp mai ai “până la examen”? Nu vreau să provoc anxietate  nimănui, ci doar să trag un semnal de alarmă, care să ne facă să fim conștienți de faptul că toată cunoștința pe care o avem, tot binele pe care îl putem face trebuie aplicate în întregime încă de astăzi.

• Dacă vrei să ierți, iartă de astăzi.
• Dacă vrei să îți ceri iertare, cere-ți iertare astăzi.
• Dacă vrei să nu mai înjuri, oprește-te chiar de astăzi.
• Dacă vrei să îți îmbunătățești comportamentul în trafic, începe de astăzi.
• Dacă vrei să ai relații mai bune, fă astăzi primul pas în direcția aceasta.

În limitele bunului simț, majoritatea oamenilor deosebesc binele de rău. Asta înseamnă că, dacă mă uit la mine, pot să văd în comportamentul meu, în gândurile mele, în reacțiile mele lucruri bune și lucruri mai puțin bune. Atunci știu că tot ce am de făcut este să le rezolv pe cele mai puțin bune. Nu trebuie să aștept un timp nedefinit până încep să fac schimbarea necesară.

Faptul că știi ce ai de schimbat la tine în bine nu te face cu nimic mai bun dacă nu aplici. Nu este nicio diferență între o persoană care îmbrățișează un comportament defectuos, negativ și căreia nu-i pasă de nimic și o persoană care aude sfaturi bune și are un punct de referință în Isus Hristos, dar nu aplică în viața lui absolut nimic din ceea ce știe că e bine. Pentru că, atunci când tragi linie, viața lor este identică.

Să nu fim niște elevi care învață și nu aplică niciodată ce învață. Testul final NU este la bătrânețe sau la moarte, oricând ar fi ea. Testul de caracter îl trăim zilnic în fața lui Dumnezeu și în fața oamenilor.

Când ești bolnav, nu te ajută cu nimic că știi ce pastile trebuie să iei. Trebuie să le și iei efectiv de astăzi!

Fii astăzi cea mai bună versiune a ta!

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!

Nume *

Email *

Telefon *

Trimite