Multă vreme, exerciţiul fizic a reprezentat doar un instrument pentru menţinerea corpului într-o formă cât mai bună. Tot mai multe studii arată însă că mișcarea fizică are beneficii surprinzătoare pentru creierul nostru.

Dintotdeauna, dorinţa de a arăta bine i-a determinat pe oameni să facă mai mult exerciţiu fizic. O condiţie fizică bună este asociată, în general, cu o stare de sănătate mai bună, dar, pentru o lungă perioadă, ceea ce ne-a urnit de pe canapeaua noastră a fost viziunea unui corp de vis: un abdomen plat, „cu pătrăţele”, șolduri sau picioare mai suple sau alt obiectiv atractiv. Modul în care oamenii se gândesc la exerciţiul fizic se schimbă însă – în loc să recurgă la mișcare doar pentru modul în care arată, ei încep să ia în considerare efectele  incredibile asupra funcţionării creierului.

Pe vremuri, când Jane Fonda apărea în casetele video cu programele ei de menţinere a siluetei, nu auzeam niciun îndemn de a face mișcare pentru a avea o minte mai limpede. În schimb, erau prezente mesajele care ne spuneau că trebuie să arătăm într-un mod cât mai atrăgător și că este foarte important să facem mișcare în faţa unei oglinzi mari. Căzuţi în mreaja reclamelor la aparate pentru modelarea abdomenului, prea puţin ne gândeam că exerciţiul fizic ne-ar putea ajuta să ne atenuăm anxietatea. Și nici nu lipeam pe frigidere fotografii cu vreun fotomodel care alerga pe plajă gândindu-ne că avem nevoie de motivaţie pentru a ne reduce riscul de a dezvolta Alzheimer.

Dorinţa de a arăta bine nu este neapărat greșită, dar avem o problemă atunci când exerciţiul fizic are la bază obsesia pentru modul în care arătăm.

Realitatea este că mulţi oameni nu ajung niciodată la mult clamatul corp de vis. Mass-media ne prezintă în mod constant oameni care arată impecabil, așa că este ușor să ne analizăm critic și să tânjim să arătăm mai bine.

Suntem setaţi pentru dezamăgire, programaţi să fim nemulţumiţi de corpul nostru, iar acest lucru este în favoarea unei industrii care prosperă promovând produse pentru slăbit, suplimente, alimente sănătoase, abonamente la sală și diete personalizate.

Pentru unii, exerciţiul fizic devine o povară greu de dus, pentru că nu îi poartă spre rezultatele dorite. Alţii fac mișcare din vinovăţie sau rușine, după ce s-au înfruptat din alimente interzise în planul lor de dietă. Mulţi se descurajează atunci când eforturile lor nu duc la rezultatele scontate și încetează să mai depună eforturi, convinși că exerciţiul fizic nu funcţionează pentru ei.

Exerciţiul fizic, o investiţie în sănătatea creierului

Există însă un cumul de beneficii pe care le culegem din exerciţiile fizice și care s-au estompat din cauza obsesiei de a arăta bine. Studiile au ajuns la concluzia că mișcarea reprezintă cea mai bună alegere pentru îmbunătăţirea performanţei cognitive – mărește capacitatea de concentrare, sporește creativitatea, ameliorează memoria, sprijină învăţarea, stimulează abilitatea de a construi raţionamente complexe, reduce depresia și anxietatea și creează o stare de spirit mai bună.

Suplimentele antistres și cele care ajută în cazul tulburărilor de somn au avut, pentru al doilea an consecutiv, cea mai rapidă creștere la nivel mondial (cu 60% în ultimii doi ani). Plantele adaptogene, ciupercile medicinale, bomboanele mentolate cu ulei de cannabis și picăturile pentru somn care conţin magneziu și melatonină s-au vândut ca pâinea caldă. Dovadă că trăim într-o cultură în care problemele legate de stres, anxietate și tulburări de somn au luat o amploare alarmantă.

„La fiecare nivel, de la cel microcelular la cel psihologic, exerciţiile fizice nu doar că previn apariţia efectelor negative ale stresului cronic, dar le pot și anula. Studiile arată că, la șobolanii care fac mișcare după ce au fost supuși stresului cronic, hipocampul revine la volumul său anterior, după o perioadă în care s-a contractat. Mecanismele prin care exerciţiile fizice modifică modul în care gândim și ne simţim sunt mult mai eficiente decât gogoșile, medicamentele și vinul. Când spui că te simţi mai puţin stresat după o repriză de înot sau o plimbare rapidă, lucrurile stau într-adevăr așa”, scrie dr. John Ratey în cartea sa Start! Un corp activ. Un creier sclipitor. Stiinţa revoluţionară a legăturii dintre exerciţiile fizice și dezvoltarea creierului.

În esenţă, Ratey, care este medic și profesor de psihiatrie, spune că exerciţiul fizic reprezintă una dintre cele mai bune modalităţi de a gestiona și de a reduce stresul. Nu este o coincidenţă că ne simţim mai bine după un antrenament bun. Mișcarea stimulează eliberarea de substanţe chimice în creier, precum endorfinele, serotonina, dopamina, adrenalina și oxitocina, care induc sentimente de plăcere și au o serie de efecte pozitive. „Exerciţiul fizic este un veritabil medicament”, susţine Ratey.

Mișcarea fizică are efecte terapeutice comparabile cu medicamentele antidepresive și anxiolitice, dar fără efectele secundare ale acestora (și, bineînţeles, fără costul adesea piperat pe care îl au). Două ore și jumătate de mers în pas vioi în fiecare săptămână au fost legate de scăderea cu 25% a riscului de depresie, potrivit unui studiu publicat în 2022. Chiar și în absenţa simptomelor de anxietate sau depresie, exerciţiile fizice regulate s-au dovedit foarte benefice pentru corpul și mintea persoanelor vârstnice și tinere, sănătoase sau cu diferite afecţiuni. Activitatea fizică aduce uneori rezultate mai bune decât consilierea și terapia.

„Exerciţiul fizic este cel mai puternic instrument pe care îl avem la îndemână pentru optimizarea funcţiei cerebrale”, spune dr. Ratey. Activitatea fizică regulată crește dimensiunea hipocampului și a cortexului prefrontal, regiuni ale creierului implicate în memorie și învăţare, care sunt printre primele afectate de boli precum demenţa.

„În timpul exerciţiilor fizice, hormonii necesari pentru învăţare și stimularea creierului trec prin bariera hemato-encefalică, o reţea de capilare cu celule compacte, care filtrează intrușii voluminoși, precum bacteriile”, punctează psihiatrul. Avem nevoie să ne creștem ritmul cardiac, astfel încât creierul nostru să primească hormonii necesari pentru îmbunătăţirea vigilenţei, pentru întărirea motivaţiei, înregistrarea de informaţii noi și dezvoltarea de noi celule. Un antrenament de 30 de minute poate îmbunătăţi capacitatea de concentrare, oferind beneficii imediate, care durează cel puţin două ore după ce sesiunea de mișcare s-a încheiat.

Dacă standardele cu privire la aspectul nostru fizic sunt prea ridicate, exerciţiile fizice devin o cale nesustenabilă de a ajunge la un scop bun. A te concentra pe modul în care arăţi poate duce la efectuarea de exerciţii fizice epuizante și la consumarea unei cantităţi insuficiente de hrană.

Atunci când înţelegem însă efectele pe care activitatea fizică le are asupra bunăstării și fericirii noastre, putem construi obiceiuri sănătoase și ne putem fixa repere realiste, eliminând ideea eșecului și a rușinii, pentru că nu pierdem nimic obișnuindu-ne cu efortul fizic.

Faptul că suntem activi fizic nu ne garantează vindecarea completă, iar antidepresivele și terapia au rolul lor bine definit. Este evident că îngrijorarea noastră nu se va risipi ca un fuior de fum doar pentru că am ieșit la plimbare și nici nu vom deveni genii după un antrenament la sală. Totuși, studiile au ajuns la concluzia că efectele pe care exerciţiul fizic le are asupra creierului sunt mai uimitoare decât ne-am imaginat.

Prin urmare, avem motive solide să facem din exerciţiul fizic un obicei zilnic, păstrându-l în topul priorităţilor, de dragul creierului. Cine știe, poate că într-o zi chiar vom vedea în oglindă corpul tonifiat la care visăm. Dar, dacă acest lucru nu se va întâmpla, echilibrul nostru psihic va fi totuși mai bun și vom putea merge să înotăm și să ne bucurăm de soare și de plajă chiar și la bătrâneţe – poate fără să arătăm exact cum ne-am dori, dar fericiţi cu ceea ce avem și recunoscători că suntem încă în viaţă.

Dumnezeu ne-a dat corpul ca să îl punem în mișcare și astfel să fim mai sănătoși și mai fericiţi. Atunci când trăim într-un corp care își menţine sănătatea, creierul nostru va gândi pozitiv. Iar modul în care corpul nostru se va modela după ce am făcut din exerciţiul fizic un stil de viaţă va fi (doar) cireașa de pe tort.

_{Articolul este o republicare de pe site-ul Semnele Timpului.}

Ți-a plăcut ce ai citit? Ai ocazia să câștigi o carte GRATUITĂ, carte ce dezbate subiectul din articolul vizualizat. Tot ce trebuie să faci este să introduci datele în formularul de mai jos și un membru al echipei te va contacta pentru confirmare.
Mult succes!

Nume *

Email *

Telefon *

Trimite